Julfa sau Pelincile Domnului, Turte de Ajun
by Alice Ciobanu
Am primit pe mail invitatia celor de la Electrolux de a participa la un concurs cu retete traditionale, de data aceasta din zona mea, adica a Moldovei si Bucovinei. M-am bucurat foarte tare, in prima faza, dupa care m-am speriat repejor (dar, asta e felul meu, nu e o noutate :P)…dificil de ales, dificil de facut….. M-am gandit la Pelincile Domnului, Turtele de Ajun sau versiunea cu canepa cunoscuta drept Julfa, o delicatesa veche, moldoveneasca. Mi-a fost insa greu sa o fac cu seminte de canepa, din motive obiective, insa am obtinut promisiunea de a primi niste canepa (legala :))) imediat ce vremea se imbunatateste si drumurile vor fi deschise si actunci voi prezenta si Julfa cu canepa.
Pentru proiectul Electrolux duce Passion4Cooking la nivel national. am ales sa particip cu Julfa sau Pelincile Domnului sau Turtele de Ajun care se fac in satele din Moldova in seara de Ajun si se impart ca pomana. Mihai Lupescu ne spunea in cartea sa, Din bucataria taranului roman: „Pelincile Domnului, turte de Craciun, turte de Ajun, scuticele Domnului se fac in Ajunul Craciunului. Ele sunt niste turtite subtiri si coapte, muiete in apa indulcita cu miere ori zahar. Printre ele se pune si branza de julfa (julfa, jufa sau jurfa se face din samanta de canepa pisata). Cine vrea poate pune si miez de nuca pisat. E pomana cine le face si le trimite altora. Ele se duc si jertfa la biserica. Pe masa satencelor se pun de Ajun de le sfinteste preotul.”
Gogosi pufoase pentru ierni geroase
by Alice Ciobanu
E 14 februarie! Valentine’s Day! Si toata lumea ar trebui sa fie pe afara cu dragostea-n priviri si soarele-n par. Insa la noi e iarna. Da’ iarna frate! Cu troiene ca altadata, cu zapada cat casa si ninsoare ce nu se mai opreste. Lumea e doar cu gandul la lopata, ninsori abundende, stari de urgenta (sau incoerenta :P), cod portocaliu de ninsori, acusi rosu de ger si tot asa.
Privesc cum ninge des si marunt. „E decembrie”, imi spun in gand. Sorb din cafea si ma trezesc: e doar februarie si sper ca my friends sa fie deja in zbor spre Milano.
As fi vrut sa va ofer niste inimioare roz-rosii, de Valentine’s Day, but… am fost cuprinsa de valul de dragoste pentru zapada copilariei mele, cand ma jucam afara pana mi se faceau pantalonii scoarta, iar cozile lungi ce mi le impletea mama in fiece dimineata, se transformau incet in niste cosite semi-inghetate. Ce vremuri! Iar cand ajungeam in casa, dupa indelungi chemari disperate ale mamei, (pe vremea aia se tipa de la balcon/geam, nu era cu beep-uri :P) ma cuprindea de pe scara blocului un miros cald si imbietor: Gogosi! Calde, moi, pufoase… Ce vremuri!
Asa ca astazi, pe vreme de decembrie va ofer doar niste gogosi cu ciocolata sau ninse cu praf alb si un pahar de lapte… o cuibareala lange cel drag si… Dragostea fie cu voi!
Lunea – Gateste Romaneste Invitat Adina Ciocalau (Mi tinita)
by Alice Ciobanu
Astazi a venit la noi nimeni alta decat Adina Ciocalau sau mai bine spus cea pe care o cunoasteti cu totii ca si Mi Tinita. Trebuie sa o stiti. E fata blonda, umblata prin lume, intoarsa de curind pe meleaguri mioritice, mama ” maruntelelor”. Ei, cum sa nu o stiti? E fata cu blogul cu japonezarii, tot felul de mancaruri asiatice si mai ales cea care ne-a delectat pe toti indecembrie cu casuta ei minunata de turta dulce.
Pentru ca-i sunt draga, cred eu :)), Adina a ales sa se alatura acestui mic proiect, gatind ceva romaneste, lucru nu tocmai la indemana pentru ea, obisnuita cu delicatese … ” mai altfel” :)) nu neaose.
Dar iata ce ne spune Mi Tinina noastra, Adina, dupa care va invit sa mergeti la ea in casuta si sa va delectati cu o autenticaVarza a la Cluj.
Ralu Cake – Prajitura Raluca – lapte condensat si nuci
by Alice Ciobanu
Mi-a fost dor de niste dulce de leche, Doamne ce dor mi-a fost! Si pentru ca mi-am facut o ulcica de dulce de leche si dupa ce m-am infruptat serios din ea, cu linguroiul al mare :)), protejata de ingerul pazitor al glicemiei mele aflate intr-o stare de evidenta exploziune, am mai pastrat putintel pentru o prajiturica ce ma tot imbia : „coace-ma, coace-ma!”
Iar pentru ca draga mea Ralu din Bucuresti tot facea misto de mine pe Facebook, cum ca sa ma mai opresc odata din a rumega dulce de leche si lapte condensat cu lingura direct din strachina, am denumit-o, pe prajitura adica, Ralu cake! Si asta numai si numai pentru a ma razbuna pe ea, draga mea fata buna si frumoasa. Nu-i asa Ralu? :))
Ingrediente pentru Ralu Cake
- 6 oua
- 6 linguri apa
- 1 lingura ulei
- 8 linguri zahar
- 8 linguri faina
- 2 linguri cacao
- 200 gr nuca macinata
- 1 plic de praf de copt
- 300 ml lapte
- 2 linguri amidon alimentar
- 100 gr unt
- 397 gr lapte condensat (adica o conserva de la delatte, daca nu aveti facut de voi in casa)
pentru insiropat:
- sirop de zahar ars sau compot de ananas sau caise, piersici
pentru ornat:
- 200 gr ciocolata
- dulce de leche in ce cantitate vreti voi, doar asa pentru spoit 😛
Mod de preparare pentru Ralu Cake
Pentru blat separati ouala si bateti spuma albusurile cu un praf de sare. Galbenusurile le mixati puternic cu zaharul, pana ce-si dubleaza volumul si se deschid la culoare. Adaugati uleiul si apa, mixati bine dupa fiecare. La urma adaugati faina in ploaie, amestecata in prealabil cu praful de copt si cacao. Adaugati si nuca macinata si ametecati vartos cu o lingura de lemn. La final incorporati si albusurile batute spuma si turnati totul in tava sau intr-o forma rotunda de tort – de 26 cm pentru a taia blatul in doua. Puteti folosi tava cu diametrul mai mic, caz in care blatul va iesi mai inalt si il; veti putea taia si in trei :). Predati compozitia cuptorului incins, la foc moderat si vizionati dinafara cum creste, fara a va lasa luati de val si a deschide usa cuptorului, macar vreo 25 minute. Apoi puteti deschide, mirosi si pipai… trebuie sa fie putin tare la atingerea voastra delicata. Pentru siguranta coacerii indeajuns de bine la interior, faceti testul cu scobitoarea. Cand totul e satisfacator, scoateti blatul, lasati-l la racit si cand e rece il taiati in doua si il insiropati.
Pentru sirop folositi compot de ananas, piersici caise sau faceti sirop de zahar ars, daca veti dori ca totul sa fie si mai dulce.
Pentru crema puneti intr-o craticioara, pe foc molcom, laptele si doua linguri de amidon alimentar. amestecati bine pentru a nu se prinde de fundul cratitei si cand s-a ingroat trageti de pe foc si lasati-l la racit. Untul il mixati cu laptele condensat si cand crema de lapte e rece, adaugati si aceasta. dati la rece pentru cateva ore. Din cantitatea rezultata am folosit doar jumatate. A fost mai mult decat suficient. Restul l-am pastrat la frigider vreo citeva zile, dupa care l-am introdus in niste pufoase si delicios de bune Prajiturele iernatice (revin cu reteta, imediat!). Asadar puteti injumatati cantitatile, fara probleme.
Asamblati prajiturica si acoperiti-o cu un strat generos de ciocolata topita si fluida. Lasati la frigider cateva ore sau peste noapte. Stropiti-l din belsug sau spoiti-l putintel, dupa pohta inimii, cu dulce de leche. Va asigur ca e ultra-mega delicios de savuros.
Ralu, am dreptate? Prajitura asta ti se potriveste intru-totul… dulce, siropoasa, are si putine nuci cat sa de-a o savoare aparte in tot noianul asta dulce.
E atat de buna ca musti din ea si nu te mai opresti… creeaza dependenta si nu iti face rau. Parol!
Lunea – Gateste Romaneste Invitata Kadia Yusupova
by Alice Ciobanu
O prezenta agreabila in lumea blogosferei culinare, Kadia, a decis sa se alature micului nostru poriect Lunea Gateste Romaneste! aducandu-ne pe mese un adevarat desfat culinar romanesc. Cuvintele ele sunt prea sarace pentru a descrie cu adevarat preparatele Kadiei, asa ca: „Am pregatit pentru inceput o mamaliguta cu branza telemea de oaie, cu ceapa verde, rosii si un pahar de vin rosu ca sangele, apoi o ciorba de perisoare ca sa inchei cu niste clatite cu peltea de gutui.”
Astfel ca tin sa ii multumesc Kadiei pentru ca s-a alaturat acestui proiect si va invit la ea acasa, sa ve asezati confortabil In jurul mesei si sa va bucurati de bucatele pregatite de ea.
„Primele mele incercari de a gati mai serios (adica nu doar paste, cartofi prajiti si ochiuri) au fost cand am plecat de la mama de acasa. Dupa primele incercari de a-mi procura mancarea intr-un mod comercial si am realizat ca gusturile noastre nu sunt deloc asemanatoare cu cele locale. Si asa am inceput seria de telefoane acasa, cerand retete, lamuriri si amanunte. Intre timp, m-am obisnuit si cu mancarea frantuzeasca sau italieneasca. Dar totusi, cand ma intorc acasa, abia astept sa-mi satisfac poftele cu o mamaliguta cu branza romaneasca, cum nu reusesc sa gasesc pe nici unde altundeva, ceapa verde si rosii bune, cu gust de rosii, cate o ciorbita acrisoara cu perisoare sau supa calda cu galuste, cateva sarmalute in foi de vita sau ostropel de pui. N-as zice nu si nici la niste covrigi cu sare, scovergi, placinta de dovleac sau clatite cu peltea de gutui. Oriunde ai fi, tot mancarea ca la mama-i mai buna ca oricare! ”
