Turtite cu secara pe plita
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Va mai amintiti de zilele ploioase, cand mirosea a foc de soba si-a sosete ude puse la uscat in rola? Cam asa erau unele din zilele in care ma nimeream pe la tara pe la bunicii sotului meu. Copil de astfalt fiind, nu am avut parte de bunici la tara si nici nu am avut vreo relatie speciala cu pamantul, ograda, curtea sau pomii, ca sa nu mai zic de animalele domestice. Pe la 5 ani credeam ca porcul are pantofi cu toc, iar pe la 10 ani m-au trimis ai mei vreo cateva zile la Malini, la niste prieteni de ai lor, dar m-am intors acasa dupa o zi si jumatate. Deci, nimic, niciun fior, niciun glas al pamantului nu imi starnea corzile sensibilitatii.
Dar, pentru ca intotdeauna vine timpul unui Dar, nu stiu cum se face ca mirosul ala de soba, ma duce parca intr-o alta stare. Si nu stiu cum se facea, de cate ori nimeream noi pe-o vreme ploioasa tare, bunica facea turte pe plita, niste chestii din faina, apa, drojdie, niste minuni din aluat copt pe plita, ceva ce oricat ai incerca tu acasa sa faci, parca nu iti iese. E drept ca niciodata nu am avut o plita, o bucata mare de metal pe care s-o ard pe aragaz si sa coc pe ea niste turte. Am incercat ba in tigaie fara ulei, ba in cuptor, dar nu ies, orice le-ai face. Cand am primit plita de fonta de la baietii astia din Turnatoria Mae, am zis ca e musai sa o incerc pentru prima data cu niste turtite cu secara pe plita de fonta coapte.
Despre fonta si vasele de fonta, despre minunile care iau viata in Turnatoria Mae, va voi povesti in curand cu lux de amanunte si poze (evident), dar pana atunci va zic doar ca sunt extra-mega-super-happy fericita ca pot reproduce turtite cu secara pe plita coapte, cam ca la bunica acasa <3
Ingrediente pentru reteta de Turtite cu secara pe plita
- 400 gr faina de secara
- 100 gr faina de grau
- 1 ou
- 25 gr drojdie
- apa calduta
- 1/2 lingurita sare roz
- 2 linguri zahar
Mod de preparare pentru reteta de Turtite cu secara pe plita
Amesteca faina cu sarea si zaharul. Pastreaza o lingurita de zahar pe care o freci cu drojdia pana se lichefiaza. Pune drojdia in mijlocul bolului cu faina si lasa la loc caldut 10 minute. Incepe sa amesteci ingredientele si pune si oul batut, apoi toarna apa calduta pana ce intregul amestec incepe sa prinda contur si totul se transforma intr-un aluat ferm. Ai grija ca, fiind faina de secara, se amesteca un pic mai greu, e mai dens si poate vei crede ca aluatul nu e suficient de maleabil, dar nu e deloc asa. Acopera bolul cu folie de alimente si lasa la crescut o ora, o ora jumatate.
Intinde aluatul cu sucitorul si decupeaza forme rotunde sau pur si simplu rupe din el si modeleaza bile de aluat pe care apoi le aplatizezi cu sucitorul.
Pune plita de fonta pe aragaz si imediat ce s-a incins pune turtitele la copt. Avantajul acestei plite de fonta e ca pastreaza caldura mult mai mult timp si uniform, ca nu emana toxine si nu arde, si evident ca daca ai tratat-o bine inainte, ea te va rasplati si nu se va lipi de ceea ce pui tu la copt 🙂
Intoarce turtitele si coace-le pe ambele parti. Miruna mea s-a distrat foarte tare si a decupat tot felul de formite pe care apoi le-a copt si le-a zis biscuiti :))
Noi am mancat aceste turtite cu secara pe plita coapte cu unt si dulceata de caise!
Lasă un răspuns
Tiramisu fara gluten la minut
7 Responses to Turtite cu secara pe plita
Ah, parca m-am teleportat acum in copilarie cand am citit randurile cu mirosul de sosete ude pe soba :). Parca si acum il simt cand imi aduc aminte. Minunat articol, mi-a placut si cum ai scris, si reteta!
Iti multumesc mult! >:D<
pe mine m-a adus procul cu pantoficu toc aici….si m-a cuprins fericirea ca si eu am fonte pe acasa! e drept, nu e asa mare, ca a ta, dar am… si sunt tare mandra!bravoooo pentru idei!
:))) bai, nu rade, dar eu char asa credeam…si mai aveam vreo cateva, dar sa nu dam chiar tot din casa!
Cat despre fonta… o iubesc , bai! Si o sa am mari surprize pentru ea :))) ca sa zic asa
Cum ştii, sunt născut, crescut şi trăit la ţară, mai puţin anii de şcoală de liceu şi facultate, când oricum abia aşteptam să ajung acasă, la curte.
Ei, mamaia făcea cococi, aşa le spuneam noi acestor turtiţe, şi drept este, le făcea din făină de grâu, nu din secară. Gustul lor şi mirosul lor este inconfundabil, căci fie cu magiun, fie cu vreo zeamă, erau la fel de bune. Dar cel mai bun îl aveau cu ciorba de fasole ce fierbea molcom pe-o gaură de plită, alături, de fiecare dată, de un cenac plin cu murături asortate.
Faine şi turtiţele tale, Alice!
>:D<
dap, Padre, si bunicii tot din grau, dar hei… daca omul mai are pe acasa si niste secara :)))