Tag Archives: cartofi
Friptura de porc cu ghimbir
by Alice Ciobanu
Dragilor, am descoperit o noua pasiune: ghimbirul!
Este ceva… mmm… Ghimbirul asta, dom’le m-a cucerit. Va jur! Asa ca, la ceas tarziu si pe o ploaie proaspata de vara, iar l-am aruncat in tigaie peste ce aveam prin frigider, adica niste porc :)) ca doar cea mai buna leguma e porcul (pentru mine, personal), niste ceapa, ceva ardei gras colorat 😛 niste…, dar mai bine ia cititi voi cele ce urmeaza: Friptura de porc cu ghimbir.
Ingrediente pentru Friptura de porc cu ghimbir
- 800 gr carne porc
- 1 rosie
- 1 ceapa mica
- 3 catei usturoi
- 1 ardei gras rosu
- 1 ardei gras verde
- 1 lingurita ghimbir
- 1 lingura miere de albine
- 3 linguri vin rosu
- 25 gr unt
- 3-4 linguri ulei masline
pentru garnitura :
- 300 – 400 gr cartofi noi
- ulei de palmier pt prajit
- sare dupa gust
Mod de preparare pentru Friptura de porc cu ghimbir
Incingeti intr-o tigaie untul impreuna cu uleiul de masline si cand e numa bun, fara a scoate fum :P, aruncati acolo ceapa taiata marunt si usturoiul tocat impreuna cu ghimbirul (praf sau ras pe razatoarea mica).
Lasati putintel la calit dupa care adaugati carnea de porc taiata in bucati mici. Rumeniti usor pe ambele parti. Puneti apoi ardeiul gras verde si rosu, taiat in fasii subtiri, rosia tocata, mierea de albine, apa si vinul. Acoperiti cu un capac si lasati la foc mic-mic, inabusit pana scade totul si se formeaza un sos savuros.
Mmmm… un melange de arome…
Ghimbirul acesta este minunat, iar savoarea usor picanta pe care o da carnii este inconfundabil, combinat cu dulcele gust al ardeilor… of… e ceva…. de neuitat si de imediata repetare. Va jur!
Noi am servit minunatia de friptura de porc cu niste cartofi noi prefierti si prajiti. Super bun!
Cartofii noi ii curatati de coaja, intr-un castron cu apa, astfel se ia coaja mai repede si in strat superficial. Ii puneti la fiert in apa cu putina sare si dati-le doar citeva clocote, vreo 7 minute, cred.
Apoi incingeti intr-o tigaie niste ulei de palmier – cel mai bun pentru prajit, pt ca nu se absoarbe atat de mult – si puneti cartofii noi la prajit, evident dupa ce i-ati scurs de apa in care au fiert. Lasati-i doar atat cat sa se rumeneasca binisor pe ambele parti.
E nevoie, oare, sa va mai zic cat de bun a fost totul? Deja abia mai pot scrie la taste, am o burta plina-plina :))
Cartofi cu salvie la cuptor
by Alice Ciobanu
Nu e o reteta propriu-zisa, e doar un joc, o inventie. Cand vine vorba de cartofi, imaginatia mea culinara e debordanta. Desi nu am prea multe retete pe blog cu si despre cartofi, acesta este un aliment nelipsit in Tara bucatelor… Suntem cu totii fani declarati si infocati ai cartofului si promit sa postez aici cat mai multe din retetele mele care au la baza cartoful.
Aceasta garnitura, pe numele ei Cartofi cu salvie la cuptor, am pregatit-o pentru friptura de porc cu ceapa la cuptor si, eu una, declar ca a fost o alegere inteleapta. Sper sa le fi placut si mesenilor…
Musaca de cartofi
by Alice Ciobanu
Astazi am pregatit o Musaca de cartofi dupa reteta pe care o stiu de cand eram la mama acasa. Noua ne place foarte mult acest fel de mancare, mai ales ca se poate servi atat calda, cu ceva smantana deasupra, dar si rece a doua zi, daca mai ramane ceva de cu o zi inainte.
Cartofi cu malai
by Alice Ciobanu
De Revelion am făcut o garnitura nouă pentru friptura de rata la cuptor. Căutând pe net am găsit o reţetă simplă şi destul de bună, am mai adaptat-o puţintel astfel încât v-o prezint şi vouă: Cartofi cu malai.
Later edit: aceasta garnitura o tot folosim la noi in Tara bucatelor, astfel ca am refacut pozele si le-am postat din nou, pe cele noi si frumusele 🙂
Cartofi copti in coaja
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Vine frigul si incet-incet apare iarna. Asa ca mi s-a facut pofta de o gustare potrivita cu vremea umeda si racoroasa de afara, Cartofi copti in coaja. De cate ori suntem spre iarna mi-aduc aminte de aceasta simpla, dar minunata gustare de pe vremea cand, copil fiind, mergeam in campania agricola obligatorie, la „scos” de cartofi intr-un sat la cativa km de orasul natal, sat ce se numea „Ţarna Mare” (sugestiv, nu!?). Cat era ziua de mare stateam insirati pe ogor si scoteam cartofi pana hăăăt tarziu, spre sfarsit de octombrie, de ne prindea bruma pe acolo. Singura noastra desfatare era sa ne coacem in jar, sub paie adunate, cei cativa cartofi subtilizaţi cu mare bagare de seama. Era o perioada tare faina pentru mine, caci in zilele alea am invatat sa mananc biscuiti obisnuiti cu zacusca (complet aiurita combinatie), lucru transformat in mic dejun, pranz sau chiar cina, mult mai tarziu, in primii ani de studentie din caminul T13 (nerenovat si fara lumina pe hol in vremea aia).
