Clatite cu branza de capra si ciuperci
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Va plac clatitele? Cele dulci sau cele sarate? Eu recunosc ca sunt fan clatite si ca nu ma dau deoparte daca sunt 30 de grade afara si mi se pune pata ca vreau clatite. Asa am facut si ieri seara, cand dupa ce am ajuns acasa de prin plimbari in natura, mi s-a pus pata pe clatite. Desi cu o zi inainte fusesem „la clatite”, la o clatitarie smechera din iasi, despre care va povestesc in curand aici pe blog. Asa ca am scos repejor niste lapte, oua si faina si m-am pus pe facut clatite. Clatite cu branza de capra si ciuperci mai exact. Si ca sa fie meniul complet am adaugat si o salatica din rosii proaspete si suculente, de gradina, si o conserva de boabe de porumb dulce trase la tigaie usurel cu niste patrunjel verde tocat. E drept ca as fi vrut ciuperci proaspete, dar cum era tarziu si cum am mereu la indemana o conserva de ciuperci feliate de la Sun Food, treaba a fost ca si rezolvata. Iar branza de capra, proaspata, e de neimaginat cat de bine merge cu ciupercile rumenite in tigaie si mult marar verde, atunci adus din ograda.
Cred ca v-am convins, nu? hai sa va povestesc si da un save la reteta!
Bistro Copou locul clatitelor savuroase
O poveste din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
La sfarsitul saptamanii trecute, sambata mai pe la pranz ( asta ca sa fiu foarte exacta, caci vorbele mele vor intra in istorie) ne-am adunat cu mic, cu mare la Bistro Copou locul clatitelor savuroase. De fapt invitatie era la Bistro Copou, un locsor dragut si primitor vizavi de parcul Copou. Prietena noastra Gabriela, una din cele 5 cucuiete, fata cu blogul care le zice pe bune, ne-a facut invitatia, ea ocupandu-se si de bunul mers al bistro-ului. Bun, deci sambata impreuna cu Miruna ne-am urcat in autobuzul 52 si cu hopuri, poticneli in panta si alte sfortari ale motorului „semi-puternic-si-fara-aer-conditionat” am ajuns intr-un final la destinatie. 
Vinete jerk cu orez basmati
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Cand incep sa cumpar vinete, parca nu ma mai potolesc. Nu stiu ce patesc dar imi place sa cumpar vinete. Desi uneori ma uti la ele si le intreb: cum sa va mai gatesc eu azi, mai? Imi place salata de vinete de mor, asa simpla sau cu tahini si frecata bine cu ulei, imi place salata de vinete cu maioneza de casa (o tona, daca ar fi dupa mine), dar si sa le coc la cuptor in diverse variante. Deci cred ca v-ati dat seama ca reteta de azi e cu si despre vinete. Asa ca astazi am prepart niste vinete jerk cu orez basmati si e pentru prima data cand sotul meu, Remi pe numele lui, maninca orez basmati fara sa comenteze. Ba chiar a zis: sa mai facem! Eee, pai asta da succes! Reteta asta de vinete jerk cu orez basmati a dat peste mine in timp ce bantuiam prin pinterest ( imi place, uneori, sa imi pierd ceva timp acolo) si fotografia m-a impresionat tare de tot. Jerk este un stil de gatit originar din Jamaica, in care carnea este marinata cu un amestec de condimente dulce-iute, fragezit la foc rapid pe grill, gratar. Vinetele astea au foste exact ceea ce trebuie pentru o masa pe cinste, o masa altfel, dulce-iute-perfecta pentru vremea calduroasa, iar orezul simplu, basmatic, a intregit intreaga poveste.
In vizita la Iulia Muraru
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Ma bucur tare mult ca reusesc sa scriu despre „frumusetile” micilor producatori din zona Iasului, si nu numai. Proiectul meu merge bine, sunt incantata ca reusesc sa ma tin de el, sa il fac sa mearga, si sa pot astfel cunoaste oameni faini, oameni care lucreaza cu drag pentru alti oameni.
Asa s-a intamplat si acum vreo saptamana cand am fost In vizita la Iulia Muraru, la micul ei atelier si boutique, acolo unde ea isi expune o parte din suflet. Rochitele marca „made by Iulia Muraru„ sunt o parte din sufletul ei, si sunt altfel de rochite. Pe doamna Iulia Muraru si mica ei productie unicat de rochite, am descoperit-o intamplator pe facebook, fara sa stiu ca ea este mama unei prietene pe care o admir si o iubesc fara ezitare. Lumea e mica, asa as fi zis acum un an, insa acum pot spune ca lumea e asa cum ti-o creezi si ca oamenii buni si faini, oamenii care rezoneaza cu tine, patrund si raman, cumva, in lumea ta.
Dar sa va povestesc ce am aflat cand am patruns in lumea rochitelor unicat si far’ de asemanare, cand am poposit in vizita la Iulia Muraru.
Paste cu branza de capra si rosii uscate
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
De ceva vreme experimentam branza de capra La Colline in diverse variatiuni si cam asa a venit si ideea de a prepara niste paste cu branza de capra si rosii uscate. Imi plac rosiile uscate in ulei, puse de cu toamna si care tin in frigidert pana aproape de rodul nou. Astfel ca in frigiderul meu vei gasi mereu macar un borcanel cu pretioasele rosii uscate in ulei si cu busuioc si cu usturoi… o nebunie, nu alta. Si trebuie sa recunosc ca de foarte putina vreme, de mai bine de vreo jumatate de an, incerc sa introduc rosiile uscate in paste, in tot felul de combinatii cu paste. Imi place cum rosiile astea uscate in ulei isi deschid si mai mult textura si aromele cand sunt usor amestecate cu paste calde sau trase la tigaie. Aveam oarece dubii legate de a pune alaturi de paste o cutie de branza de capra, proaspata, dar se pare ca am tras lozul castigator.
Paste cu branza de capra si rosii uscate sunt extraordinar de bune consumate atunci imediat ce le-ai preparat si daca le lasi sau daca mai raman, le poti incalzi foarte putin, pentru ca vei vedea ca desi intregul preparat se va intari, pastele si nici preparatul in sine nu se va usca. Asta din cauza branzei de capra, care este foarte grasa, si de o consistenta densa, dar catifelata. Dar ca sa nu va mai tin pe jar si poate va doriti sa aveti pe masa un bol frumusel cu paste, va dau imediat, mai jos, reteta. Asadar dragii mei scoateti-va pixurile, dati save la reteta si hai sa umplem mesele cu boluri pline de paste cu branza de capra si rosii uscate!
