Category Archives: Desert
Clatite cu ananas caramelizat
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Diminetile de weekend sunt cele mai minunate, parol! Desi ne trezim tot de dimineata, desi nu lenevim in pat si muncim la fel de mult ca in timpul saptamanii, diminetile de weekend sunt cele mai minunate. Si asta pentru ca R. imi pregateste cafeaua si mi-o aduce aburinda cu mult lapte si zahar brun, si pentru ca in timp ce eu sorb din cafea el ne pregateste sandvisurile sau ne face pancakes! Cum sa nu fie niste dimineti perfecte?!
Dar tot pentru ca e weekend avem timp sa facem si cate unul, doua deserturi, iar Mirunei au inceput sa ii placa clatitele, asa incat ne cere destul de des sa facem clatite.
Duminica am facut o portie mai marisoara de clatite si am incercat ceva absolut nou: Clatite cu ananas caramelizat. Pentru aceasta am folosit ananas rondele de la Sun Food, excelent pentru un asemenea desert. Despre desertul asta am numai cuvinte de lauda, e potrivit pentru zilele in care iti doresti ceva foarte dulce, extrem de dulce, dar atata de dulce incat sa nu ti se strapezeasca dintii si sa ti se aplece. Desertul asta e dulce, sublim de dulce si iti creeaza o asemenea dependenta, incat cu greu vei spune Stop. Dar, dupa cum v-am zis e doar pentru zilele sau momentele in care vrei ceva foarte dulce… si putin acrisor :))
Negresa fara zahar cu dovleac
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Reteta asta e preparata cu drag din drag, cum s-ar spune. E o reteta fara zahar, preparata cu indulcitor de stevie, pentru a celebra 5 ani de Green Sugar! le spun si eu un mare si din suflet La multi ani, dragilor! Sa cresteti mari si tari, sa fiti un nume puternic si sa promovati produse sanatoase, sa ne incantati cu dulcele sanatos. Imi sunt tare dragi oamenii astia de la Green Sugar pentru ca pun suflet in ceea ce ei fac, pentru ca le pasa de mine, de tine, de noi toti, de sanatate, si pentru ca fac campanii frumoase, cu suflet. Stiu, poate ca unii dintre voi care veti citi aceste randuri veti stramba usor din nas, sau veti ridica spranceana stanga, zicandu-va: uite si asta! Pot doar sa va spun, nu si sa va conving, ca mie imi place produsul asta si imi plac si oamenii din spatele lui. Imi place produsul, stiu ca e safe pentru organism si indicat in diete si celor bolnavi de diabet, dar eu il folosesc foarte putin. Nu pot sa va mint si sa va spun ca eu folosesc frecvent acest produs, pot doar sa va spun ca il foloseste mama si soacra mea intr-o anumita masura, si ca o mare cantitate din produs a fost daruit unui om care chiar avea tare mare nevoie. Imi place mai mult cel lichid pe care il pun in cafea si imi place indulcitorul asta pentru ca se comporta tare bine la copt, e testat si extra-testat!
Si pentru ca e sezonul dovleacului am copt o negresa umeda cu blat cu nuci si crema de dovleac cu cardamon. O nebunie! Si bonus avem si un CONCURS pentru voi!
Tort cu piscoturi si fructe tropicale
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Ieri ne-am bucurat de un desert tare bun si gustos. Am avut un Tort cu piscoturi si fructe, usor si bun, iar Miruna a fost foarte incantata. Incantarea ei a tinut mai mult de faptul ca a avut ideea de a sufla in lumanarile de pe tort. Eu am zis ca fac o prajitura cu piscoturi, ea a zis ca de ce nu am face ca un fel de tort si sa ii punem si niste lumanari. Astfel ca, atunci cand copilul are o idee si poate fi pusa in practica, nu dau deloc inapoi. Merg pe ideea ei. E important sa ii crestem stima de sine si sa vada ca are idei grozave si care arata si mai grozav odata ce s-au materializat. Asa ca am luat niste pisoturi, niste struguri si o conserva de fructe tropicale de la Sun Food, alte cateva mici ingrediente si voila! Tort cu piscoturi si fructe tropicale. Din pacate nu avem sectiune, pentru ca l-am mancat impreuna repejor si… nu am avut vreme sa il pozam. Sa ne iertati si sa faceti si voi tortul asta. E simplu si absolut delicios!
Prajitura cu mac si pere la Crock pot
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Crock pot-ul mi-a devenit tare bun prieten. Il iubesc, il ador si ma face sa lenevesc. Da, ati auzit bine! Lenevesc si ma bucur de cartile mele, de munca mea, de copilul si familia mea. Da, incep sa imi dau seama ca timpul pe care il petrec in bucatarie fura din timpul pe care l-as investi in mine sau in familia mea. Da, stiu, e important sa gatesti, e important sa gatesti cu familia, e important sa aduci si copilul in bucatarie, stiu toate astea si am facut si inca fac toate astea. Dar, totodata stiu ca nu imi doresc o cariera „in bucatarie” ca nu ma vad facandu-ma nici bucatar si nici mare guru al mancarii si cu atat mai putin vreun promotor al curenturilor culinare. Nu mi se potriveste niciunul din rolurile astea. Si cu atat mai putin nu vad vreo cariera sau vreun job legat de zona culinara pentru al meu copil. Sa ma iertati, dar nu vad nimic din toate astea. Nu pentru ca as avea vreun pic de desconsiderare pentru bucatarie, gastronomie sau pentru oamenii care muncesc in zona asta. Insa eu consider ca una este sa ai un hobby, sa ai un blog, sa iti placa sa gatesti (mai tehnic sau mai putin tehnic), sa fii relaxat si sa gatesti in stilul, in ritmul si cu pasiunea ce o ai, si e complet altceva atunci cand vrei sa fii chef, bucatar, sa lucrezi in restaurante, sa gatesti pentru multi oameni sau sa faci din asta o munca de zi cu zi sau macar sa te zbati sa fii cumva in zona asta. Departe de mine asa ceva. Eu am nevoie de zona mea de confort, de micul meu hobby (care uneori a mancat mai mult timp si bani decat imi permiteam) si vreau sa il las exact asa… in zona asta de confort. Da, imi place si imi doresc sa am proiecte pe zona asta, legat de hobby, de blog, imi place si imi doresc sa fiu implicata (chiar de uneori nu imi iese atat de bine), dar totodata sunt constienta ca drumul meu e in cu totul alte zone cu alte perspective 🙂 De aia spun si revin la propozitia initiala: Crock pot-ul mi-a devenit tare bun prieten. Si de data asta l-am pus la treaba pentru vreo 2 ore si jumatate si mi-a facut un minunat desert: Prajitura cu mac si pere la crock pot. Iar pe voi, dragii mei cititori, va iubesc. 
Chec Zebra
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Va marturisesc ca astazi as fi vrut sa postez o alta reteta, dar m-am gandit ca fiind weekend poate veti dori sa faceti ceva dulce pentru ai vostri prichindei. In reteta de azi este vorba despre acel Chec Zebra. Probabil ca ati tot auzit denumirea asta mai peste tot prin blogosfera, probabil ca o stiti de la matusi, mame, bunici sau prietene din copilarie, probabil ca macar cativa dintre voi aveti acasa, intr-un caiet cu pagini ingalbenite, cea mai cea straveche sau autentica reteta de Chec zebra. Sincer, cui ii pasa fratilor de „autenticitatea si unicitatea straveche” unei retete pe care mai toata lumea o prepara in propria bucatarie din cateva ingrediente simple si despre care aproape nimeni nu poate afirma cu tarie ca e „chiar acea!” reteta. Sincer, cred ca e pur snobism culinar sa te apuci sa spui ca tu ai cea mai cea straveche si autentica reteta si ca nimeni, dar absolut nimeni nu are asa comoara. Adica, ma gandesc ca una e sa spui: bai am cea mai faina si mai tare reteta de oua prajite asa cum se face la noi in „regiune” si alta e sa zici ca tu ai inventat apa de la robinet sau batutul oualelor si nimeni altcineva nu.
Reteta asta de Chec zebra am gasit-o la Jamila si mi-a placut ca are in componenta putin ulei, iar ceea ce m-a dat pe spate a fost faptul ca l-am vazut ca pe un chec extrem de pufos, aerat si foarte usor. Si chiar asa a fost. Si suprema satisfactie a fost ca Miruna a mancat cu mare placere inca de la prima feliuta si a mancat cu aceeasi placere de fiecare data, ori de cate ori l-am copt. Deci, pentru asta iti multumesc Jamila.
