Tag Archives: paste
Paste cu sos de ricotta si leurda
Acum, ca m-am reintors la treburile mele, sper sa reusesc sa ma si tin de ele. Drumurile cu Miru la Bucuresti si tot felul de alte activitati plus o raceala crunta m-au tinut departe de taste si de online, chiar si de cratita. Astfel ca am ramas datoare cu cateva retete super faine si delicioase, preparate special pentru perioada asta de primavara. Asa de face ca acum v-am adus reteta de paste cu sos de ricotta si leurda si cateva alune de padure si nuci asa de fantezie. Absolut delicioase si de senzatie. Din pucntul meu de vedere as vedea preparatul asta in orice restaurant care se vrea a fi „cool” trendy, in tendinte sau putin altfel. Dar… pana atunci sper sa le faceti si voi acasa si sa va convingeti.
Spaghete bolognese
Ca suntem fani paste, n-am ascuns, iar retete cu paste sunt ceva bunute pe aici, pe blog. Ca ne plac pastele cu branza sau cu nuci, nu e nici un mister, insa spaghete bolognese desi facem destul de des, nu am apucat pana acum sa le si pozam.
Si chiar de cand am primit cadou cartea Doi italieni cu bun gust, ( stiti voi, cei doi batranei simpatici de ii vedeati la tv in emisiunile culinare) m-am gandit doar la o farfurie plin cu paste si sos gros de rosii si carne. Asa se face ca zilele trecute am facut fix reteta din carte si a iesit o deliciosenie de nedescris.
Cannelloni cu ciuperci si sos de rosii
Zilele trecute ma gandisem la o mancare de ciuperci. Apoi mi-a venit pofta de niste macaroane cu branza la cuptor, asa cum ne facea mama pe vremea cand eram foarte, foarte mici. Dar parca si mancarea cu ciuperci imi tot facea cu ochiu, inghiontindu-ma sa ma apuc de gatit. Asa se face, ca pana la urma, am ales sa combin cele doua variante. Asa a iesit tava asta de cannelloni cu ciuperci si sos de rosii, dar fara branza. Pentru ca nu aveam. Branza. Si mi-era si foarte lene sa ma duc sa cumpar. Am adaugat, insa, o conserva de rosii cuburi de la Sun Food si am obtinut o combinatie absolut mortala, pardon, exceptionala. Deci, luati un pix si notati sau salvati voi reteta asta.
Paste cremoase cu carnati
De curand am primit un cos cu produse din gama Maestro de la Caroli, un cos cu bunatati: carnati si salam Maestro. Gama Maestro este produsa cu ingrediente 100% naturale, carnatii au in compozitie doar carne de porc, condimente, telina si sare. Am testat produsele si sunt foarte bune, deloc sarate sau cu gustul acela „metalic-salciu” cu care ne-am obisnuit in cazul unor carnati aflati in comert. Au o culoare frumoasa, fara mult „rosu” semn ca nu au adaugate chestii care sa potenteze culoarea, gustul sau consistenta. La prajit carnatii se comporta frumos 🙂 adica nu improasca apa, nu crapa, nu pocnesc si nu scad in dimensiune, semn ca apa nu a fost folosita in compozitia lor. Si tot m-am gandit si invartit ce sa prepar, ce reteta sa va arat, si pana la urma ideea de paste cremoase cu carnati mi-a suras tare bine.
La prima vedere ati zice ca ce e asa de special la o reteta de paste cremoase cu carnati sau de ce ati prepara paste cu carnati. Pai pentru ca sunt extrem, extrem de bune, cu sos cremos in adevaratul sens al cuvantului si sunt tare satioase. Se pot si reincalzi, astfel ca pot fi luate la caserola la job, fara probleme.
Ravioli cu ciuperci si naut
Ravioli cu ciuperci si naut scaldate in sos de usturoi copt si smantana, cu parmezan ras pe deasupra, e un fel de mancare de care va veti indragosti. Va veti gandi la ravioli cu ciuperci si naut cu drag si multa recunostinta, parol! Toata treaba grea sta in a confection ravioli de casa, din faina de grau dur (semola). Ravioli din grau dur nu se compara cu nimic din ceea ce stiati inainte. Sunt senzationale si perfecte. Nici nu conteaza marimea, tehnica si nici chiar grosimea bucatilor de ravioli pe care le veti umple cu ciuperci si naut catifelat din conserva de la Sun Food.
Va marturisesc ca nu am mai facut demult ravioli de casa, poate si din cauza ca nu am (inca) o masina de paste foarte buna. Cea pe care o am si pe care nu o mai folosesc pare a fi mai mult asa de jucareala, decat de mine… In fine. Am intins foaia de aluat de paste cu sucitorul si am taiat brut cu o scula din aia de taiat saratele. Au iesit mai mari, dar nu regret deloc. As fi folosit forma mica de ravioli, o tava micuta, speciala, cu pretaiere, dar era nevoie de ceva timp, migaleala si mult calm. Asa ca am mers pe varianta „mamaie” si le-am taiat mari, dupa cum am zis: nu regret deloc. Haideti sa va povestesc!
