Tag Archives: desert
Gris cu lapte si piersici caramelizate
Cand eram mica imi placea foarte, dar foarte mult cate un bol cu gris cu lapte. De fapt, daca stau bine si ma gandesc, in perioada copilariei mele deserturile copilariei erau: gris cu lapte alaturi de fideaua cu lapte sau macaroanele cu nuci si zahar . Imi aduc aminte destul de des de ele. E drept ca apoi nu am mai mancat cu anii gris cu lapte, iar fideaua cu lapte e acea mancare de care nu ma ating deloc :). Cand a aparut Miruna in viata noastra am incercat si pea ea varianta gris cu lapte. Fiasco total! Ea e unul din acei copii care nu agreeaza si nu au agreat vreodata mancarea de tip terci, piure lung, budinca, lapte cu ceva… Asa ca am renuntat.
Insa acum cateva zile mi-a venit o pofta nebuna de un bol cu gris cu lapte si piersici caramelizate. Am pus repejor la incalzit niste lapte si in 15 minute aveam un bol dulce si super-aromat. Pentru ca nu gasesc acum piersici proaspete am apelat la o conserva de piersici de la Sun Food, mai ales ca sunt si indulcite si decojite. Perfecte, chiar!
Alvita
De multa vreme imi doream sa fac alvita de casa. Iubesc alvita si nu ma pot abtine sa nu cumpar din cand in cand de la oamenii care vand dulciuri la tarabe in targuri. Mai cumparam si de prin magazin, dar nu intotdeauna gasesc versiunea cea buna. Evident ca ai mei nu maninca, poate doar gusta ass putin. Li se pare ca alvita este mult prea dulce. In schimb eu nu am vreo problema cu dulciurile care sunt foarte, foarte dulci.
Asa cum am spus imi doream de mult timp sa fac alvita de casa, insa mi se parea ca este foarte foarte complicat. Ei bine, nu este. Este in schimb migalos si destul de dificil de batut spuma de bezea. Si mai este nevoie sa aveti un spatiu racoros, dar nu umed, unde sa o puteti pastra timp de cateva zile pentru ca alvita sa atinga consistenta perfecta: nici moale, nici foarte uscata.
Vremea de iarna este perfecta pentru a prepara alvita in casa, o veti putea pastra foarte bine cateva zile in balcon la racoare sau in beci.
Bilute de biscuiti
Bilute de biscuiti se incadreaza in genul ala de reteta „de la mama de acasa”. Bilute de biscuiti faceam cu sora-mea, in preajma Craciunului. Ne chema mama in bucatarie si ne dadea un castron mare cu niste faramite de „aluat” si ne punea sa rotunjim la bilute din biscuiti „populari” muiati in lapte, legati cu margarina si dati apoi prin zahar tos, caci de cine mai vazuse fulgi de cocos in copilaria pe vremea raposatului. Nici nu cred ca auzisem. Asa se face ca de curand cand am primit niste biscuiti de la Rostar, instant mi-am adus aminte de vremurile „alea” si i-am dat Mirunei de lucru. Doar ca de data asta biscuitii sunt dulci si nu mai trebuie „muiat in lapte”, pudra de cacao e fina rau, iar untul de din ala perfect pentru creme, de 82% grasime. Si evident ca ii trecem serios prin fulgi de cocos, bio. Evident ca urmeaza sa facem si mult doritul si iubitul salam de biscuiti.
Bezele cu ciocolata
Stiu am un fix cu dulcele si in general cu mancarurile astea care nu se pupa cu anotimpul. Adica eu maninca vara bezele, fasole cu ciolan sau un ciolan simplu si evident ca multa bere rece si iarna ma indop cu inghetata, vata de zahar si mere coapte. Eu vara mai mult maninc, ca sa fie mai aproape de realitate. Si, de regula, seara tarziu. Si zau ca nu am zis vreodata: ” nu mai pot de cald, vreau sa ma racoresc cu o salatica si-o cana de apa rece. Zau?! Vara nu mananc inghetata, doar rar, foarte rar, maxim doua cornete intr-o vara. Nope. Insa coc multe bezele. In compensatie 🙂 Asa se face ca acum catva timp am copt bezele cu ciocolata, iar Miruna a decretat ca astea sunt favoritele ei.
Am vazut intamplator pe Pinterest ( locul in care petrec cel mai mult timp din timpul alocat online-ului, pe Insta rar ca nu-s asa divutza sau food… completati voi ) deci am vazut intamplator o poza cu niste bezele pline de ciocolata si brusc mi s-a pus pata. Aratau intr-un mare fel. Cum nu ma pricep foarte tare la poze, incerc sa va redau durerile mele de cap cu pozele de mai jos.
Iaurt dulce cu zmeura
Oricat m-as incapatana, nu reusesc sa scap de obiceiul de a ma desfata vara cu iaurt dulce si zmeura, capsuni sau amestec de fructe de padure. Recunosc ca sunt cumva, putin, doar putin dependenta. Si nu fac eforturi sa ma tratez 🙂 Pe Miruna inca nu a prins-o microbul asta, desi se baga cu lingura in iaurtul meu. Nu am invatat-o cu iaurturile cu fructe de magazine, indiferent de brand si de formula, pentru ca nu mi se pare ca iaurturile cu fructe sunt un produs bun si oarecum safe. Stiu ca au mult, unele chiar foarte mult zahar, iar bucati de fructe doar in vise. Asa ca: multumesc nu. Prefer sa manance un iaurt simplu, cinstit, si separat un bol de zmeura, capsuni sau orice alte fructe de le agreeaza.
Reteta de iaurt dulce cu zmeura, nu e o reteta propriu-zisa si chiar nu m-as lua nici dupa cantitati exacte. Insa e o veselie de reteta!
