WordPress Templates

Tag Archives: mere

Placinta cu mere

La noi acasa, pe hol, avem un cos mare din nuiele plin cu fructe, mere, pere, banane, portocale, completati voi in functie de sezon si pofte. Am instituit regula asta de cand avea Miruna vreun an si inca functioneaza. Fructele sunt la indemana si le consuma zilnic. Tot pe hol avem si un cosulet (mai mic, mult mai mic, dar tot din nuiele) in care gasiti tot felul de bomboane de ciocolata, banuti de ciocolata, oua de ciocolata. Sunt si alea tot la vedere si le maninca cu placere ( cui nu ii place ciocolata?!) insa cu multa masura. Am instituit regula asta cand a intrat la gradinita, tocmai pentru a nu avea surprize neplacute la gradi sau la petrecerile de copii unde dulciuirile se gasesc din abundenta si unde gasesti mereu binevoitori sa „dau o bomboana la copil”. Miru stie ca, dupa ce ne cere aprobarea, poate lua dulciurile, dar nu le poate manca. Le poate strange 🙂 si niciodata nu ia dulciuri de la straini cand este singura sau fara aprobarea noastra. In fine…am lungit-o cam mult. Ideea e ca aveam prea multe mere si o mare pofta de o placinta cu mere. Iar reteta asta este cea mai simpla dintre toate.

Placinta cu mere

Mere coapte

Despre mere coapte nici nu stiu ce as putea sa scriu. Mere coapte nu  este o reteta, este o stare. Cel putin asa vad eu situatia 🙂 Mere coapte este depsre bunica, despre mama, despre parinti, despre iarna aia cu multa zapada din vremurile copilariri mele. Mere coapte este despre mult mai mult decat as putea eu sa spun aici pe blog in 350 de cuvinte pentru un minim de SEO.

Cred ca nu exista om care sa nu fi gustat macar o data in viata o variatiune pe tema mere coapte. Fie ca le scoti mijlocul si le presari cu zahar, fie ca le lasi intregi si le dregi apoi cu miere din belsug sau dulceata. oricum ar fi mere coapte e o stare de bine si o bucurie de neuitat.

Asa se face ca am bagat de curand niste mere coapte, presarate apoi cu nici si miere de albine, niste mere pe care le-am copt pe foaia de copt reutilizabila de la Fino. Asta pentru ca nu stiu exact ce soi de mere au fost dar au crapat si au lasat foarte multa zeama, iar foaia de copt m-a salvat sau le-a salvat pentru ca a pastrat zeama pana la final, la momentul servirii lor.

Mere coapte

Prajitura cu mere la tava

Prajitura cu mere la tava este cea mai noua prajitura cu mere incercata de mine. Imi place foarte mult tarta cu mere, placinta cu mere si multa scortisoara, iar cornulete cu mere cum facea bunicul meu nu am mai gustat la nimeni. Asa ca sunt mare fan prajituri cu mere si observ ca Miruna imi cam calca pe urme.

Reteta asta de prajitura cu mere la tava am gasit-o in cartea lui Horia Varlan, Prajiturele de casa si alte dulciuri. Mie imi place de Horia si astfel ca dau sanse mari retetelor pe care le gasesc la el. Mi-a placut foarte tare aluatul din care este preparata prajitura, blatul este pufos, dulce, aromat si cred ca se preteaza pentru orice compozitie de fructe dulci-acrisoare. Haideti sa va povestesc, caci nu se prepara greu deloc, dar chiar deloc.Prajitura cu mere la tava

Budinca de gris cu mere la Crock Pot

reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Va place grisul cu lapte? Ei bine, mie daaa, foarte tare si imi aduce aminte de copilarie. Asa ca deunazi am avut pofta de niste gris cu lapte. Dar am zis ca e post si parca nu se cade 🙂 Asa ca am facut o budinca de gris cu mere la Crock Pot si am inlocuit laptele de provenienta animala cu laptele de nuca de cocos, dar vor puteti folosi orice tip de lapte: de soia, orez, migdale, dupa preferinte. Si evident ca puteti folosi si lapte obisnuit, acela de il stim cu totii.

Budinca de gris cu mere la Crock Pot

Placinte cu mere

reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Placinte cu mere – asta am copt zilele astea. In fiecare an, toamna si iarna, nu ma pot abtine sa nu fac macar o data pe luna placinte cu mere. Ah! le ador! Si nu mai spun ca mai fac si placinte cu dovleac, sau cu placinte cu branza dulce, dar in ceea ce priveste placintele dulci astea cu mere sunt de departe favoritele mele. Asta poate pentru ca am crescut in Falticeni, aproape de Radaseni, un taram al merelor bune si parfumate, cu livezile alea parfumate pline de crengi care se rup sub merele rosii si aromate! Ah! mi-aduc aminte cum mergeam la cules de mere, in perioada aia in care practica agricola era obligatorie din clasa a 5-a :)), cum ne-agatam de crengi, urcati pe scari din lemn cu galetuse de plastic in maini, incolonati si randuiti frumos :)) Nu ma intelegeti gresit: nu-s o nostalgica, nici macar „decretel” nu sunt :)), insa perioadele alea aveau asa un farmec aparte. E drept ca veselia ne tinea o zi, doua, maxim trei, caci dupa ce terminam cu merele mergeam la scos cartofi… Anyway, revenind la placintele cu mere de astazi, hai sa va povestesc ce si cum va trebuie pentru a obtine asa pufosenii!

Placinte cu mere