Supa crema de dovlecei
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Am dat-o pe supa crema. Ei bine da… nevoia te invata sa te descurci, cum ar spune batranii sau o fi vreun proverb chinezesc vechi de mii de ani. Habar n-am, dar pot spune cu mana pe inima ca nevoia te invata sa iti faci de mancare ce trebuie si cand trebuie. Fara fitze sau fasoane, cred ca oricine poate sa isi gateasca la un moment dat ceva si nu ceva banal, ci ceva chiar extrem de bun. Ca de exemplu supa crema de dovlecei. Eu, recunosc, ca strambam din nasuc atunci cand auzeam de supe creme. Adica ce poate fi dom’le aia supa crema, indiferent din ce o fi ea… un fel de piure mai lung sau ce? Ca mie, una, chiar asa mi se parea. Insa, viata mi-a demonstrat ca niciodata sa nu spui niciodata si ca da! si supele crema sunt extrem de bune si fine si nu au nimic de-a face cu un „piure lung” 🙂
Ieri, inarmata cu rabdare si chef de viata am scos o punga cu dovlecei din congelator si am pus de-o supa crema de dovlecei. Buna rau, dreasa cu putin iaurt si-apoi cu nitica smanatana, stropita cu doua picaturi de ulei de masline in care am zdrobit 3 frunze minuscule de menta… savoare si hrana intr-o farfurie! Parol!
Mamaliga cu lapte
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Postarea de astazi este pentru mine mai mult decat o simpla postare sau o banala reteta. E o stare, o traire, o aducere aminte, o vibrare din copilarie. Postarea de astazi se numeste simplu: Mamaliga cu lapte. Nimic spectaculos, insa plin de culoarea copilariei unei generatii. Zilele trecute postam pe Facebook o fotografie, o fotografie a unui ceaun pe fundul caruia zaceau scorojite cateva bucati de coaja de mamaliga. Fotografia a fost apoi preluata de cateva pagini de Facebook ce promoveaza valorile bucovinene, a primit sute de share-uri si like-uri. Nu ma asteptam la asa reactie si multumesc tuturor, drept pentru care nu pot decat a va imnbratisa pe rand si pe toti deodata. Apoi cativa prieteni dragi mi-au lasat comentarii din care reiesea o singura idee: copilaria toata intr-un ceaun! Si-asa am hotarat ca ceaunul ala scorojit merita mai mult decat o postare, merita sa fie scris virtual si sa ramana aici spre eternitate. Caci tabloul copilariei (multumesc G.M.) se afla chiar in ceaunul ala.
Chiftelute de ciuperci si pui
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
In ultimul timp as consuma numai ciuperci. Nu stiu de ce, insa sunt un mare fan al ciupercilor. Pacat ca nu ma pricep sa le culeg pe cele care ar fi bune, pacat ca nu stau intr-o zona cu acces mai mare la ciupercile de padure, pacat ca… pacat… dar bine ca avem ciupercarii, prieteni care se ocupa de ciupercarii, ca avem magazine mari si luminoase 🙂 si nu regret o secunda ca stau intr-un oras mare si frumos, chiar de nu e el capitala tarii (deh! asta chiar nu o regret deloc, indiferent de banii care se invart in marele oras european, ha ha!). Dar revenind la ciuperci, am ales si-am pus deoparte vreo cateva retete savuroase cu ciuperci (nu ca astea care au tot fost pe aici nu is savuroase, dragilor!) iar pentru astazi va arat niste chiftelute de ciuperci si pui.
Briose cu merisoare
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
In ultimul timp am tot mai putin timp pentru ceea ce inseamna micuta mea pasiune: cucinareala, pozatul, dichisitul… E greu, dar printre picaturi incerc si voi mai incerca sa mentin pasul cu restul bloggerilor culinari care impart aceeasi pasiune cu mine. Am facut mai demult niste briose cu meriosoare si un strop de esenta de menta, dar am ratacit complet pozele. Si pentru ca zilele astea a venit vremea unei curatenii de toamna tarzie, in computerul meu, am dat peste micutele briose cu meriosare pozate demult tare. Asa ca m-am gandit ca e timpul ca ele sa vada lumina reflectoarelor 🙂 virtuale.
Deci pentru astazi avem cateva mici pufosenii cu merisoare si ceva menta, stropite din belsug cu zahar praf si puse alaturi de o cana de ceai sau cafea…
Prajitura Tosca
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Prajitura Tosca este o prajitura pe gustul meu. pufoasa, cremoasa si mai ales ciocolatoasa si are si putin mac, doar putin, asa 🙂
Prajitura Tosca e o prajitura pe care ati tot vazut-o peste tot: cofetarii, patiserii, dughene cu dulciuri, mici „producatori” ce vin pe la targuri, bloggeri culinari cu sau fara fitze, in fine.. e peste tot. Eii bine, si fiind atat de „peste tot”, eu una habar nu aveam ca asa se numeste si a e buna la gust. Habar n-aveam, dar hei! cine-s eu sa le stiu pe toate? Samantha nu-s, desi mi-ar placea sa pot fi. Eii si intr-o zi soseste acasa al meu sot care-mi spune: mai, a adus colegul meu E., o prajitura superbuna.. a facut-o mama lui…nu stiu cum se numeste…e cu mac, crema..ciocolata…foarte buna…imi faci si mie? Eii bine, d-apai cum altfel? Si dupa ce am aflat ce si cum era minunea dulce, am copt-o si eu. Acum v-o arat si voua:)
Si pentru ca maine e Ziua Arhanghelilor Mihail si Gavriil va urez La multi ani cu bucurii si numai bine! Iar eu ma voi duce acasa sa ma bucur de bunicul meu care a atins draguta vartsa de 83 de ani, si toti, impreuna, ne vom dantui si sarbatori impreuna cu intreaga familie reunita cu ocazia unui eveniment extrem de special: Emma-Antonia va fi crestinata! Imi doresc sa fim fericiti, toti … impreuna
