Chec cu cacao si gem de gutui
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Astazi am sa va povestesc reteta acestui senzational Chec cu cacao si gem de gutui, un chec dulce si parfumat, un chec pe care odata ce il prepari si gusti din el, nu iti mai doresti decat sa vina ziua urmatoare pentru a coace altul. E super bun. E pufos, aromat, dulce, e perfect pentru ceai sau cafea, e delicios de-a dreptul. E o reteta pe care am descoperit-o intr-o carte de bucate, carte din care am invatat, printre altele, si cum sa fac un chec perfect. Dar despre checul perfect, despre micile secrete pe care trebuie sa le afli pentru a putea coace un chec perfect, vom vorbi in alta postare. Promit!
Cu bijuteriile in bucatarie
O poveste din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Cu bijuteriile in bucatarie
Intotdeauna m-am gandit daca e indicat, igienic sau safe sa gatesti purtand bijuterii, fie ca sunt din aur, argint sau mai stiu eu ce materiale pretioase sau semi-pretioase. Nu stiu de ce, dar eu personal nu gatesc in mod curent, purtand bijuterii. Acum na, ce sa zic sau cum sa va zic… dar eu nu prea renunt la bijuteriile pe care le port in ziua respectiva, doar pentru ca trebuie sa gatesc. Adica, cu siguranta, nu voi da jos o pereche de cercei din argint pe care o ador si am primit-o de la o prietena tare draga, dupa cum tot asa nu voi da jos nici daca port in ziua respectiva vreun lantisor de argint sau nu.
Apropo de bijuterii, ca tot sar de la una la alta, fara legatura. Deh! asa-s eu uneori :)… imi plac tare mult bijuteriile din aur si am destule (cred!) dar parca bijuteriile din argint au asa, ceva special, ceva mult mai aparte… parca-ti dau, asa, mai multa prestanta cand le porti. Sau gresesc si e doar o impresie? Eu, una, asa simt cand port cate o bijuterie din argint (din care am destul de putine!). Si asta in special cand port coliere de argint sau bijuterii din argint de la LaFemmeCoquette. Mai simt asa mai „foarte tare”, mai cu „zvanc!” :)) In fine, minte de fimeie slaba, vorba cuiva! dar sa revenim la treaba asta cu datul jos a bijuteriile atunci cand gatesti.
Nu prea mi se pare in regula sa cotrobai prin aluaturi cu inelul din argint cu perla sau cu cel de logodna, ca sa nu mai zic de verigheta. Si nu pentru ca mi-ar fi frica sa nu le pierd si-apoi sa sparga dintucii cuiva care se infrupta in timpul unei mese copioase 🙂 , dar nu prea e safe asa, igienic ca sa zic. Plus ca ar trebui apoi sa stau sa le spal pe fiecare in parte, sa le curat, sa sterg fiecare particula de faina, de ulei, sa le redau frumusetea si stralucirea. Pai, chin frate, nu gluma. Si tot purtandu-le asa si zi de zi, zi de zi cu ele ba in faina, ba prin ulei, ba prin branzica sau carnita, isi pierd rapid din finete, din stralucire se mai estompeaza din frumusetea lor. Voi cum ziceti? sau cum faceti?.
Eu de exemplu, am grija cu bijuteriile in bucatarie: inainte de a intra in bucatarie si a ma apuca de gatit imi scot bratari, inele si apoi ma spal frumusel pe manute. Apoi ma apuc lejer de treaba si ma joc cu aluaturile fara grija ca apoi trebuie sa-mi curat bijuteriile. Aaa, si ceea ce e esential e ca nu bag tot felul de bacterii, microbi care in mod frecvent s-ar gasi pe bijuterii. Da, nu va oripilati si nici nu va speriati. Dar oricat de mult v-ati spala voi pe manute, bijuteriile favorite pastreaza o sarja de bacteriute. De aceea e indicat ca saptamanal sa le curatati, stergeti, sa le igienizati. Si, culmea, daca aveti bijuterii din argint se curata foarte bine cu ingrediente pe care in mod uzual ar trebui sa le aveti deja. E vorba de bicarbonatul de sodiu care curata eficace si fara prea mare efort orice bijuterie din argint, dupa cum am aflat cotrobaind pe net . Un alt ingredient nelipsit din bucatarie este cartoful. Acesta extrage oxidul de argint, asa incat il putem folosi cu mare succes pentru a ne curata bijuteriile doar punandu-le intr-un bol cu apa in care am lasat cateva bucati de cartof. Simplu, nu?
Deci, voi cum procedati cu bijuteriile in bucatarie? Mi-ar fi de mare ajutor sa aflu si parerea voastra.
Salata vegetariana cu naut si ciuperci
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Imi place nautul foarte tare si imi place in special in salate, de fapt am o salata superba pe aici pe blog, dar imi plac si ciupercile in mod deosebit. De curand am fost la un atelier de informare despre o serie de minuni vegetariene si super-alimente, unde am facut intalnire cu un fel de salata care avea naut si niste ciuperci marinate. Acesta este motivul pentru care am ales sa va fac si voua cunostinta cu aceasta delicioasa combinatie intre naut si ciuperci. Am ales sa fac o Salata vegetariana cu naut si ciuperci in care am pus si niste rosii uscate in ulei, preparate de mine. Se prepara putin mai greu pentru ca necesita un timp de marinare pentru ciuperci de minim 8 ore, asa ca e bine sa o preparati de cu o seara inainte.
Salam de biscuiti
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Cam in fiecare an cand ne apropiem de sarbatorile de iarna si incepe asa sa ninga pufos si incepem a ne gandi la Mos Craciun, eei bine, fix cam prin zilele astea al meu sot incepe a baigui: „vai, ce salam de biscuiti, buunn, facea bunica mea… si cu nuci si biscutii aia aromati si… ce bunatate… si cu stafidele alea de le punea ea in paharul mare de vin, cu picior, in ceva coniac, rom, nu stiu in ce… si cum tot inmuiam eu degetelul acolo… vai, ce vremuri! si ce salam de biscuiti… mmm…. ca asta de acuma din magazin sau de pe unde am mai mancat eu, nu e ca ala… de atunci… nu, asta e mai tare, mai nisipos, te cam ineci cu el… si aromat deloc, chiar deloc”
Si uite-asa am scos, frumusel, cartea doamnei Jurcovan, am cautat repejor la litera S si iata reteta de Salam de biscuiti ce v-o descriu mai jos. Am folosit cam jumatate din cantitatile redate de ea, dar le-am calculat dupa regula de trei simpla, pe fiecare ingredient, asa incat e o redare exacta a retetei din carte. Rezultatul: „Dezastruos” de bun acest Salam de biscuiti! Fix asa cum trebuie sa fie: nici nisipos, nici cu bucati de biscuiti ramasi tari, aromat, echilibrat, perfect. Iar Miruna e super incantata. Atat de incantata, incat a facut si vrabiute, bilute, bombonele din aceasta compozitie si a dus si „copiilor mei” la gradinita. Asa ca musai va provoc sa preparati acest salam de biscuiti si sa imi lasati si impresiile voastre… cine stie… poate primiti vreo surpriza!
Despre hosting sau gazduire web
O poveste din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
In ultimele zile am asistat la o discutie legata de online, web, gazduire web si daca e util sau nu sa ai un domeniu propriu. Si drept sa spun aceleasi nedumeriri le-am avut si eu cand am facut pasul de a trece de pe blogspot pe un domeniui propriu. Am stat mult si m-am gandit daca merita sa fac pasul asta si mai ales daca merita sa iau si o gazduire web, adica daca sa iau „un hosting” asa cum zicem noi offline la o cafea.
Despre hosting sau gazduire web
Sunt multe firme care ofera gazduire web si este important sa stii exact cea ce iti doresti, ce tip de site/blog ai, spre ce anume vrei sa evoluezi, sau cat de mica/mare e afacerea ta online, pentru a putea opta pentru unul din abonamentele disponibile, adaptate nevoilor tale.
Pe mine, personal, pentru blogul meu micut, m-a interesat sa gasesc acea firma care sa imi ofere gazduirea web necesara pentru a ma simti eu bine, cam ca pestele in apa:) Adica sa fie fiabil, sa fie util, rapid, eficient, iar rapotul calitate/pret sa fie unui real si nu unul „umflat” artifical. Mi s-a parut relevant sa stiu ca datele mele, munca mea, pana la urma, va fi in sigiranta, ca serverul nu e chiar asa in bataia vantului si la prima adiere de „hacker” va fi crakuit si Tarabucatelor.ro va ramane o trista amintire 🙂 Asa ca m-a interesat in primul rand: siguranta datelor, timp bun de incarcare, spatiu mare de stocare a datelor pentru ca fotografiile pe care le incarc in articole ocupa spatiu si se tot aduna si aduna. Nu in ultimul rand imortant a fost sau poate chiar hotaritor, faptul ca mi s-a oferit si script pentru worpress pentru a putea transfera continutul blogului pe noua platforma si pe noul server. In majoritatea abonamentelor gasesti si ti se ofera si:
– baze de date (in baza de date ajung postarile, comentariile, etichetele de la blog)
– adresa de email pe domeniul tau
– trafic nelimitat
– softuri de analizat traficul (cum ii google analytics)
– posibilitatea de a adauga alte domenii, in caz ca vrei sa iti mai faci vreun blog etc
Asa ca toate acestea la un loc si bineinteles suportul tehnic de care beneficiezi atunci cand ai vreo problema, toate trebuie luate in calcul atunci cand iti doresti sa treci pe un domeniu propriu si implicit pe o gazduire web.
