Tag Archives: patiserii
Placinte cu mere
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Placinte cu mere – asta am copt zilele astea. In fiecare an, toamna si iarna, nu ma pot abtine sa nu fac macar o data pe luna placinte cu mere. Ah! le ador! Si nu mai spun ca mai fac si placinte cu dovleac, sau cu placinte cu branza dulce, dar in ceea ce priveste placintele dulci astea cu mere sunt de departe favoritele mele. Asta poate pentru ca am crescut in Falticeni, aproape de Radaseni, un taram al merelor bune si parfumate, cu livezile alea parfumate pline de crengi care se rup sub merele rosii si aromate! Ah! mi-aduc aminte cum mergeam la cules de mere, in perioada aia in care practica agricola era obligatorie din clasa a 5-a :)), cum ne-agatam de crengi, urcati pe scari din lemn cu galetuse de plastic in maini, incolonati si randuiti frumos :)) Nu ma intelegeti gresit: nu-s o nostalgica, nici macar „decretel” nu sunt :)), insa perioadele alea aveau asa un farmec aparte. E drept ca veselia ne tinea o zi, doua, maxim trei, caci dupa ce terminam cu merele mergeam la scos cartofi… Anyway, revenind la placintele cu mere de astazi, hai sa va povestesc ce si cum va trebuie pentru a obtine asa pufosenii!
Placintele cu ananas
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Azi dam startul pregatirilor pentru seara de Ajun. Dam startul in mod oficial, vreau sa zic. Si ce dragut ar fi sa il asteptam pe Mos Craciun cu o masuta plina de dulciuri: cozonaci, fursecuri pufoase, turta dulce glazurata si pe ici colo cata o figurina din turta dulce sau de ce nu, o casuta din turta dulce. Dar si mai fain ar fi sa ii lasam Mosului sub bradut o punguta cu placintele cu ananas, moi si dulci! Cred ca s-ar bucura… Si cred ca si ai vostri copii s-ar bucura de asa placintele, iar daca aveti pe acasa o conserva de ananas rondele de la Sun Food, treaba e ca si rezolvata. Scapati de efort, banuti si timp de a cumpara un ananas, a-l curata si a-l taia perfect. So, hai sa nu mai lungim vorba si sa ne apucam de treaba!
Placinta cu fasole alba si legume
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
E octombrie, deja. Stau si ma gandesc, uneori, in rarele minute in care pot sa savurez o cafea si sa ma pierd printre ganduri, stau si ma gandesc ca acusi-acusi impodobim bradul, desfacem cadouri cu fundite aurii, ne dam cu saniuta, si stau si ma gandesc unde si cum a fugit anul asta. Am vrut sa mai fac inca vreo doua lucruri, nu mi-au iesit, dar hei, viata merge inainte, nu-i asa?!
Dar, depasind momentul melancoliei, ma ridic agale de la fereastra, las cana de cafea si scot din cuptor cea mai savuroasa Placinta cu fasole alba si legume. Nu as fi crezut in veci ca o placinta cu legume poate fi atat de buna, si nici ca o placinta care are si boabe de fasole alba va fi nemaipomenit de bun. Cum sa va spun eu: placinta asta are de toate. E mare, plina de legume, sarata atat cat trebuie, cu boabe de fasole catifelate, cu branzica si sos de rosii… e ceva de vis. Se poate consuma calda, dar adevarata ei valoare va fi scoasa in evidenta abia cand se va raci. Drept pentru care poate fi un partener de nadejde daca o iei cu tine la birou sau la cursuri, sau iti va fi companion ce iti va oferi energie si satietate, atunci cand esti intre doua sedinte, trei cani de cafea si cateva zeci de emailuri. Credeti-ma!
Ah, si sa nu uit! Nu va faceti griji, se prepara relativ repejor, si va sfatuiesc si recomand sa folositi conserva de fasole alba si conserva de rosii cuburi de la Sun Food, prietenii mei de baza in ale camarii, pentru ca veti fi scutiti de efortul de a alege fasolea, a pierde timp cat va fierbe, a curata rosii si a le toca. Cu cele doua conserve prietene veti prepara placinta asta rapid-repejor si nu aveti dubii: sunt de calitate!
Deci, hai luati un pix si in bucatarie cu voi!
Galuste cu prune
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Acum cateva zile, in weekendul trecut, mai exact, am fost la tara si am cules si niste prune. Imi plac prunele tare mult, atat de mult incat de fiecare data stau atarnata de crengile copacului si stau si infulec pana nu ma mai satur, abia intr-un final m-apuc si eu sa pun cateva in galetusa. Noroc de Remi care, saracul, culege si culege, in timp ce eu, atarnata si cu gura plina de poame, ma prefac ca ajut :). Imi place sa imi fac compot de prune, cu mult zahar, compot rece de-l beau seara in timp ce lancezesc in canapea. Imi place pandispanul cu prune si-mi plac delicioasele bile, acele Galuste cu prune. Sau gomboti sau cnele sau cum li s-or mai zice. Galuste cu prune, le stie mai toata lumea, si cam asa le si cauta pe net.
Galuste cu prune facea bunica mea si nu am mai mancat de mai mult de 20 de ani. Ai mei bunici faceau in fiecare vara tarzie galuste cu prune, cnele cum li se spune la noi in Moldova, partea dinspre Bucovina.
Asa ca duminica pe seara am facut cnele, galuste cu prune, si am simtit putin ca ma reintorc in timp. Am revazut cratita mare si larga, de culoarea visinei putrede, in care bunica mea fierbea cnele, am revazut paleta pictata in alb negru de smaltul sarit pe ici colea, cu care le arunca in pesmet rumen cu scortisoara si… ne striga: e gata!, e gata! Am revazut-o pe sor’mea mica, slaba, cu ochi mari si negri care tipa: „nuu, nu prune in aluat!” Si-am revazut lumina de neon galbui, ce palpaia, parca mai intens, in seara de vara tarzie si ploioasa, dulapul verde din bucatarie, dusumeaua rece pe care ne asezam asteptand sa inceapa desenul alb-negru cu Mihaela, si mi-am adus aminte de noi toti cum tihniti si infrigurati ne infingeam degetele in pesmetul cel rumen, lipicios, crantanicios de dulce. Si viata intreaga parea ca, pentru o clipa, a incremenit in miros cald de scortioara.
Coltunasi cu visine
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
O intreaga colectie de retete cu visine mi-am propus a va aduce in dar, chiar aici in Tara bucatelor. Visine culese din copacul ce umbreste coltul casei socrilor mei, un visin batran tare, pus pe vremea cand bunicul era flacaiandru si abia ii mijise mustata. Uneori ma gandesc ca as putea face o analogie intre salcamul lui Moromete si visinul lui Ciobanu si, chiar de visinul ala ar disparea la un moment dat, nu cred ca ar aduce cu sine vreo schimbare majora in curtea si ograda din Pietrarie, de asta sunt sigura. Visinul lui Ciobanu rodeste in fiecare an, uneori mai putin, alteori se rup crengile sub multimea punctelor rosii si mari, dulci-acrisoare. Visinele zamislite de copacul simbol sunt usor dulci, nu-ti strapezesc dintii cand te infrupti din ele si sunt perfecte in mijloc de iulie. Te asteapta cuminti sa le culegi. Crengile copacului sunt atat de lungi si mari incat te cuprind de dupa mijloc in momentul in care risti sa te aventurezi sub el. Anul asta abia am asteptat sa ii apara fructele, sa le culeg si sa prepar cateva minunatii dulci-acrisoare. Acum va aduc niste Coltunasi cu visine… cica-s desert bucovinean si cica ar fi buni pentru siluete delicate si care nu comit adultere cu smantana si branza dulce :))
