Tag Archives: retete
Prajitura rasturnata cu ananas
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Nu stiu cum se face, dar cu caldura asta parca nu iti mai vine mananci nimic. Si mai si auzi cate o „gospodina” vai draga, dar mie nu-mi vine nici sa aprind cuptorul. Scuza perfecta pentru lene, va zic eu. Pai ce treaba are? Dai drumul la cuptor, arunci tava inauntru, setezi timpul, bla bla, inchizi usa la bucatarie si mergi in alta camera. Ce-are una cu alta? Adica daca e cald, dom’le, de murin, nu mai facem nimic? Stam asa si ne plangem de viata, de leafa, de vreme, de canicula? Pfoaaa, asa cevaaa…
Anyway, fii-mea s-a trezit dimineata cu chef de treaba. O aud cotrobaind prin balcon, poc poc, puf, puf… vine cu o conserva de ananas rondele in sirop de la Sun Food: Mami, hai sa facem niste ceva cu conserva asta, ce zici? Pai, zic ca e foarte dimineata si ca o sa facem acusi. Nu acusi, mami, acum, chiar in momentul acesta! :)) Bine, si-am facut (mai acusi, nu chiar in momentul acesta!) o prajitura rasturnata cu ananas, pentru ca altceva nu mi-a venit pe moment si pentru ca aveam o multime de alte treburi de terminat. Dar, cum prajitura asta se prepara tare rapid si usor si nu iti trebuie indemanare mai deloc, e numai buna pentru zile cand vrei ceva dulce, de casa, rapid si bun. Perfecta!
Inghetata de avocado fara zahar
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Cu fiecare zi, trece si vara asta. Nu-mi pare rau, desi poate de un singur lucru: acela ca nu m-am organizat mult mai bine, inca de prin primavara, astfel incat sa pot face si lucrul pe care mi-l doresc ce mai mult. Dar, uneori viata nu e chiar asa cum iti doresti si poate ca unele drumuri sunt un pic mai anevoioase… Insa, indiferent de stare sau de vreme sau de cat de usoare sunt unele drumuri pe care le parcurgi, intodeauna ma insotesc cu doua bune prietene: ciocolata si inghetata. Asa si zilele trecute, inainte de a pleca pe munte, mi-am luat portia de energie dintr-o Inghetata de avocado fara zahar, preparata in casa din cateva piersici, o felie mare de ananas si un avocado. Peste toate am pus putin iaurt si cateva plicutele de indulcitor de stevie de la Green Sugar. Hai sa povestim, caci e o inghetata nesofisticata, ce se prepara rapid si dispare la fel de rapid.
Mancare de rosii si fidelute de dovlecel la cuptor
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Mai deunazi, Catalina, fata aia faina de are blogul Sunny side up (pericol, pericol!) si care are niste texte si niste poze de te fac sa stai ca fraierul in cot si sa salivezi pe tastatura, pardon, adica sa te uiti, si sa te uiti si sa te prelingi usor pe dupa scaun, dar ca sa revin si sa nu pierd ideile… fata asta a facut o cratita cu ceva rosii si crutoane si busuioace, de am innebunit cand am vazut. Fix cratita aia o aveam eu pregatita. Adica nu cratita goala, modelul ala, ci compozitia… intelegeti voi, nu-i asa? Eu tocmai primisem niste dovlecei tineri si firavi de la Claudiu de la Verde Bun, rosii aveam din gradina si imi imaginam cratita mea plina cu rosii si dovlecei, cu branza si la cuptor… mm.. o nebunie. Si tot Claudiu imi spusese ca imi da un super instrument cu care pot face paste de dovlecel, niste fidelute super lungi si firave, perfecte pentru a se imbaia in niste sos de rosii mari si grase. Si drept e ca instrumentul ala e tare fain, cred ca-mi voi achizitiona si eu unul cat de curand. Pui dovlecelul (sau morcov, patrunjel radacina) in el si invarti si ies niste firave fidelute de legume. Si uite-asa ma gandeam eu ca voi face o mega delicioasa Mancare de rosii si fidelute de dovlecel la cuptor, ceea ce am si facut. I-am adaugat si crutoane facute in casa, tot din cauza Catalinei, desi nu erau in plan, dar mult prea faina era cratita ei 🙂
Vegeta de casa
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Dupa cum am tot spus pe Facebook si am postat cateva fotografii acolo, am avut vreo 2 zile un deshidrator de fructe si legume luat de la prietenii mei de la Casuta Naturii, un magazin cu tot felul de produse bio, eco, despre care v-am povestit pe aici. Cand m-am dus la ei in casuta sa il iau, m-am dus cu gandul sa il pun la incercare si spre testare pe niste rosii tare frumoase eco, unele culese din gradina noastra, altele primite de la Claudiu, de la Verde Bun. In Casuta, vorbind cu Ionela despre una si despre alta, ii povestesc ce vreau sa deshidratez si ea imi arata un tare fain borcan cu legume deshidratate si maruntite si mi-a picat gandul: bai, dar asta e ca minunile alea de tip vegeta, care au in ele intreg tabelul lui mendeleev, doar legume nu. Si ea zice: pai daca tot iei aparatul, de ce sa nu profiti la maxim de el, ia si incearca!
Si asta a fost! A doua zi eram in piata sa aleg cele mai faine legume: morcovi, patrunjel radacina, telina, sfecla rosie ca focul, dovlecei, ardei colorati si buni. Am avut ce cotrobai prin marfa oamenilor de pe tarabe, dar am ales numai legume bune de tot, pe unii tarani de vin si vand in piata respectiva ii mai stiu, am mai luat de la ei si astfel am avut certitudinea ca nu iau niste semi-legume 🙂
Galuste cu prune
O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu
Acum cateva zile, in weekendul trecut, mai exact, am fost la tara si am cules si niste prune. Imi plac prunele tare mult, atat de mult incat de fiecare data stau atarnata de crengile copacului si stau si infulec pana nu ma mai satur, abia intr-un final m-apuc si eu sa pun cateva in galetusa. Noroc de Remi care, saracul, culege si culege, in timp ce eu, atarnata si cu gura plina de poame, ma prefac ca ajut :). Imi place sa imi fac compot de prune, cu mult zahar, compot rece de-l beau seara in timp ce lancezesc in canapea. Imi place pandispanul cu prune si-mi plac delicioasele bile, acele Galuste cu prune. Sau gomboti sau cnele sau cum li s-or mai zice. Galuste cu prune, le stie mai toata lumea, si cam asa le si cauta pe net.
Galuste cu prune facea bunica mea si nu am mai mancat de mai mult de 20 de ani. Ai mei bunici faceau in fiecare vara tarzie galuste cu prune, cnele cum li se spune la noi in Moldova, partea dinspre Bucovina.
Asa ca duminica pe seara am facut cnele, galuste cu prune, si am simtit putin ca ma reintorc in timp. Am revazut cratita mare si larga, de culoarea visinei putrede, in care bunica mea fierbea cnele, am revazut paleta pictata in alb negru de smaltul sarit pe ici colea, cu care le arunca in pesmet rumen cu scortisoara si… ne striga: e gata!, e gata! Am revazut-o pe sor’mea mica, slaba, cu ochi mari si negri care tipa: „nuu, nu prune in aluat!” Si-am revazut lumina de neon galbui, ce palpaia, parca mai intens, in seara de vara tarzie si ploioasa, dulapul verde din bucatarie, dusumeaua rece pe care ne asezam asteptand sa inceapa desenul alb-negru cu Mihaela, si mi-am adus aminte de noi toti cum tihniti si infrigurati ne infingeam degetele in pesmetul cel rumen, lipicios, crantanicios de dulce. Si viata intreaga parea ca, pentru o clipa, a incremenit in miros cald de scortioara.
