WordPress Templates
 

Bistro Moo raiul pastelor de casa

Print pagePDF pageEmail page

 

Un articol din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

 

„Vom face chiar noi pastele la mașina de paste, apoi bucătarii le vor găti. ” unul din randurile scrise de Andreea in invitatia lansata spre bloggerii ieseni. Suna interesant, imi spun… trebuie sa merg psihic pregatita, pentru ca va urma testul suprem: insiratul bloggerilor cu sucitoarele in maini, intins foi si  trecut de 7-8 ori prin masina de pasta fasii late de aluat. Ha! ha!, ii si vedeam pe unii cum se lasau cuprinsi de sudoarea emotiilor. Care vin?, ce burgeri? Sucitoarele la control! Cu gandul asta in inima si cu zambetul la purtator m-am aliniat la start, vineri seara, la Bistro Moo raiul pastelor de casa.

bistro-moo3

Linte si fasole rosie la tigaie cu carne de porc

Print pagePDF pageEmail page

 

reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

 

Pentru ca am acceptat #provocareaSunFood m-am gandit sa va inspir cu o reteta in care puteti folosi atat lintea, cat si fasolea rosie, intr-un preparat care nu e salata. Pentru ca e noiembrie si iarna e instalata pe alocuri, avem nevoie de ceva mai multa mancare calda, mancare satioasa care sa ne dea energie. Astfel ca boabele de fasole rosie in conserve de la Sun Food, precum si boabele de linte in conserva sunt ajutoare de nadejde in bucatarie, mai ales in perioada asta rece, si sunt ideale si sanatoase. Conservele de fasole rosie si de linte contin ingrediente sanatoase, din sursa sigura, iar boabele sunt catifelate, semn ca sunt fierte fix atat cat trebuie. Eu folosesc conservele de legume si cele de fructe de la Sun Food si vi le recomand si voua, in special atunci cand vrei o masa rapida, cand vrei sa economisesti timp, bani si energie. Reteta de astazi de linte si fasole rosie la tigaie cu carne de porc este simplu de preparat si puteti sa folositi si o portie generoasa de friptura de porc ramasa de la masa de ieri.

linte-si-fasole-rosie-la-tigaie-cu-carne-de-porc-sun-food-5

Friptura de iepure cu arome orientale

Print pagePDF pageEmail page

O reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Ca o fi vremea sau ca o fi timpul, nimeni nu stie de ce tocmai azi m-am asternut la scris reteta asta. In ultimul timp nu mai am energia necesara pentru a gati retete strict pentru blog, doar in weekeend, acum ca vine frigul. Nu  am energia sau  resursele interioare de a face acest lucru asa cum il faceam candva. Poate ca pe masura ce copilul imi creste, prioritatile sunt altele si sunt sigura ca incet, incet, si viata mea se contureaza altfel. Poate ca la batranete voi regasi aceeasi pofta de gatit pe care o aveam acum vreo 3-4 ani. Anul asta, mai exact la sfarsitul lunii noiembrie ( ca sa vezi ce putin mai este!) imi trimit blogul la scoala… adica face 7 ani. E maricel, inca timid si cu siguranta se va maturiza incet si sigur, fara vreun boom extraordinar in blogosfera. Eu si el (blogul, adica) am crescut impreuna cu Miruna, ne-am adaptat din mers anumitor situatii, am incercat sa facem casa buna atat cat s-a putut si cu stanga si cu dreapta 🙂 insa nu am incercat  vreodata sa impacam si capra si varza. De aceea poate blogul isi are locul lui, micut (e clar asta) si eu nu ma consider vreo bloggerita de succes, pe culmi. Insa de un lucru sunt sigura. Eu am crescut mult si nu mai sunt cine eram candva. Cand ma uit in urma incerc sa ma caut, asa cum eram acum 7-8 ani… Nu ma mai gasesc acolo si nici nu mai vreau sa ma reintorc la cum si cat era viata mea atunci. Sincer cred ca nici peste 7 ani nu voi mai fi asa cum sunt acum si probabil ca atunci ma voi intreba: bai, dar cum de puteai sa fii asa de…

Anyway, ideea e ca reteta de astazi e pregatita de ceva vreme si incerc acum  sa imi aduc aminte condimentele folosite, caci ce sa vezi?! am prostul obicei de a gati fara retete in fata si nici nu imi notez imediat pe o hartie ce pun in cratita 🙂 Insa stiu sigur ca si acum, ca si atunci, as pune cam tot aceleasi chestii la aceasta friptura de iepure cu arome orientale. Zau ca nu stiu de ce am denumit-o asa, dar uneori nici nu conteaza cum se cheama reteta x sau y si cine a „patentat-o” Asadar:

friptura-de-iepure-cu-arome-orientale-2

Gerovital plant secretul frumusetii romancelor

Print pagePDF pageEmail page

 

Un articol din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

 

Despre Gerovital, ca si brand, nu stiu daca eu as putea spune mai multe decat s-au sps si s-a tot scris pana acum. Gerovital este o companie mare, cu renume, cu traditie, o companie romaneasca care de zeci de ani are grija ca romancele sa fie frumoase. Eu am crescut vazand cremele gerovital in casa, cremele farmec erau la ordinea zilei.  Cremele  Gerovital H3 si samponul anticadere, termoprotectorul si serul pentru varfuri despicate, toate de la Farmec/Gerovital sunt nelipsite din casa. Instinctual, cred, am incredere in ceea ce se produce sub brandul Gerovital.

In vara am primit noua gama de geluri de dus „Full of Life”. Am apucat sa testez doar gelul de dus exfoliant imbogatit cu extract de rodie, despre care mi s-a spus ma va face sa descopar senzatia placuta a unui exfoliant delicat cu particule provenite din roci vulcanice.  Si drept sa spun asa a fost, plus ca are un miros demential care se si pastreaza. Despre celelalte nu am apucat sa observ mare lucru, pentru ca Miruna le-a confiscat rapid, iar gelul de dus cu extract de ceai verde observ ca e preferatul ei, dupa cum a golit recipientul 🙂

Odata cu gelul de dus am avut placerea sa descopar ca antiperspirantele deodorant Gerovital plant au un parfum delicat, ca tin si nu lasa urme pe haine, ceea ce un aspect important. Marturisesc ca imi cumparasem un atiperspirant diamond, tentata de pretul foarte mic si fiind in ultima zi inainte de a pleca intr-o calatorie de weekend mi-am zis ca „de ce nu?” Il recomand, e foarte bun, are un parfum delicat si care se pastreaza in timp.

Gerovital-plant

Floricele cu sunca si mozzarella

Print pagePDF pageEmail page

reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

 

 

Pentru reteta asta de floricele cu sunca si mozzarella e responsabila Amalia de la haisagatim.ro. La ea am vazut-o acum foarte multa vreme si tot acum foarte multa vreme le-am si copt. Insa abia acum  am dat peste pozele, ratacite (nu-stiu-cum) prin calculatorul meu. Sunt niste aperitive tare dragute si mai ales foarte bune, sunt ideale pentru o masa cu prietenii, pentru o seara cu ai tai in fata televizorului, la meci sau pur si simplu ca mancare de pus la pachetelul pentru scoala. Sunt perfecte pentru a  inlocui un pachetel gustos si plin la job si merg foarte bine ca si gustarea dintre mese. Pentru noi sunt foarte bune, mai ales ca avem gustari intre mese, fiind mereu pe drumuri nu avem un orar strict de masa si astfel mancam ce si pe unde apucam… de cele mai multe ori prin masina, in trafic.

floricele-cu-sunca-si-mozzarella-4