WordPress Templates
 

Category Archives: Dulciuri diverse

Prajitura Televizor – Dulciurile copilariei

Print pagePDF pageEmail page

reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Dragii mei cititori, va marturisesc ca in fiecare an, imediat ce iarna incepe sa isi arate cojoacele, m-apuca dorul de prajiturit, dorul de prajiturile cu crema si blat pufos. Mi-aduc cu mare drag aminte de mainile mamei care ne pregatea prajituri cu multe zile inainte de sarbatori, de mirosul acela suav, dulce-aromat, a esenta de rom, vanilie, a lamaie stoarsa cu furculita, mirosul cald ce razbatea din cuptor. V-aduceti aminte de dulciurile copilariei voastre? De alba ca zapada cea ninsa din belsug cu praf de zahar rasnit in masina de cafea? De nucile coapte si umplute cu creme amestecate cu lingura de lemn, pe foc mic mic? De grilajul din nuci si caramel? Oh, cate amintiri si cate sentimente!

Nu as sti ce sa aleg din toate prajiturile de se coceau pe vremuri la mine acasa, daca ar trebui sa aleg doar una. Dar cred ca prajitura televizor, cea pe care v-o propun eu astazi, e una din prajiturile acelea pe care nu se poate sa nu le fi gustat macar o data in viata.  E o prajitura pe care ne-o prepara mama acasa, in fiecare an inainte de sarbatorile de iarna si imi aduc aminte cu mare drag de cat de bucuroase eram, eu si sora mea, in timp ce ne bagam degetele prin castroanele cu crema si rontaiam apoi, pe furis, din capetele doilor de cacao. Radeam amandoua cu gura pana la urechi si intreaga casa mirosea a vanilie si a ciocolata.

Asa ca, atunci cand vine vorba sa prajituresc dulcele copilariei mele cu margarina Rama Maestro, stiu exact ce prajitura sa fac: Prajitura Televizor. Dar, dar, dar… mai e o surpriza pentru voi si e absolut minunata!

Va invit sa luati parte, alaturi de Rama, la competitia Rama Maestro – Redescopera dulciurile copilarieiDaca esti blogger culinar si ai un dulce din copilarie preferat de tine sau de ai tai, e timpul sa te inscrii!

prajitura-televizor-6

Dovleac copt cu dulceturi sublime si caju

Print pagePDF pageEmail page

O  reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Inca mai gasiti dovleci in piete si in supermarketuri. Despre dovlecii placintari vorbesc, desi cred ca inca mai gasiti si dovleci pentru sculptat, adica bostani. Noi am luat zilele astea si bostani, pe care insa, din pacate nu am mai reusit sa ii sculptam in noaptea de Halloween. Inca ii avem si cred ca ii vom sculpta curand, le vom aprinde lumanarele si ii vom pune prin balcon. Caci da, noi ne pregatim de Halloween cu tot felul de prajituri, cu mers la petreceri si cu deghizat copilul in ceea ce vrea, fara sa ne gandim ca am trai sentimente de admiratie sau veneratie satanica. E fun! Iar Miruna abia asteapta sa fie ba vrajitoare, ba printesa razboinica, ba un schelet umblator. Dar anul asta, desi Miruna a mers la 3 petreceri de genul asta, nu am afisat nicio poza si nici nu o vom face prea curand.

Asta seara am scos un dovleac placintar, l-am taiat in doua si l-am bagat la cuptor. Ceea ce a iesit e un fantastic de delicios dovleac copt cu dulceturi sublime si caju de la Solaris.

Dovleac copt cu dulceturi sublime si caju

Clatite cu ananas caramelizat

Print pagePDF pageEmail page

O  reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Diminetile de weekend sunt cele mai minunate, parol! Desi ne trezim tot de dimineata, desi nu lenevim in pat si muncim la fel de mult ca in timpul saptamanii, diminetile de weekend sunt cele mai minunate. Si asta pentru ca R. imi pregateste cafeaua si mi-o aduce aburinda cu mult lapte si zahar brun, si pentru ca in timp ce eu  sorb din cafea el ne pregateste sandvisurile sau ne face pancakes! Cum sa nu fie niste dimineti perfecte?!

Dar tot pentru ca e weekend avem timp sa facem si cate unul, doua deserturi, iar Mirunei au inceput sa ii placa clatitele, asa incat ne cere destul de des sa facem clatite.

Duminica am facut o portie mai marisoara de clatite si am incercat ceva absolut nou: Clatite cu ananas caramelizat. Pentru aceasta am folosit ananas rondele de la Sun Food, excelent pentru un asemenea desert. Despre desertul asta am numai cuvinte de lauda, e potrivit pentru zilele in care iti doresti ceva foarte dulce, extrem de dulce, dar atata de dulce incat sa nu ti se strapezeasca dintii si sa ti se aplece. Desertul asta e dulce, sublim de dulce si iti creeaza o asemenea dependenta, incat cu greu vei spune Stop. Dar, dupa cum v-am zis e doar pentru zilele sau momentele in care vrei ceva foarte dulce… si putin acrisor :) )

Clatite cu ananas caramelizat

Prajitura cu mac si pere la Crock pot

Print pagePDF pageEmail page

O  reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Crock pot-ul mi-a devenit tare bun prieten. Il iubesc, il ador si ma face sa lenevesc. Da, ati auzit bine! Lenevesc si ma bucur de cartile mele, de munca mea, de copilul si familia mea. Da, incep sa imi dau seama ca timpul pe care il petrec in bucatarie fura din timpul pe care l-as investi in mine sau in familia mea. Da, stiu, e important sa gatesti, e important sa gatesti cu familia, e important sa aduci si copilul in bucatarie, stiu toate astea si am facut si inca fac toate astea. Dar, totodata stiu ca nu imi doresc o cariera “in bucatarie” ca nu ma vad facandu-ma nici bucatar si nici mare guru al mancarii si cu atat mai putin vreun promotor al curenturilor culinare. Nu mi se potriveste niciunul din rolurile astea. Si cu atat mai putin nu vad vreo cariera sau vreun job legat de zona culinara pentru al meu copil. Sa ma iertati, dar nu vad nimic din toate astea. Nu pentru ca as avea vreun pic de desconsiderare pentru bucatarie, gastronomie sau pentru oamenii care muncesc in zona asta. Insa eu consider ca una este sa ai un hobby, sa ai un blog, sa iti placa sa gatesti (mai tehnic sau mai putin tehnic), sa fii relaxat si sa gatesti in stilul, in ritmul si cu pasiunea ce o ai, si e complet altceva atunci cand vrei sa fii chef, bucatar, sa lucrezi in restaurante, sa gatesti pentru multi oameni sau sa faci din asta o munca de zi cu zi sau macar sa te zbati sa fii cumva in zona asta. Departe de mine asa ceva. Eu am nevoie de zona mea de confort, de micul meu hobby (care uneori a mancat mai mult timp si bani decat  imi permiteam) si vreau sa il las exact asa… in zona asta de confort. Da, imi place si imi doresc sa am proiecte pe zona asta, legat de hobby, de blog, imi place si imi doresc sa fiu implicata (chiar de uneori nu imi iese atat de bine), dar totodata sunt constienta ca drumul meu e in cu totul alte zone cu alte perspective :) De aia spun si revin la propozitia initiala: Crock pot-ul mi-a devenit tare bun prieten. Si de data asta l-am pus la treaba pentru vreo 2 ore si jumatate si mi-a facut un minunat desert: Prajitura cu mac si pere la crock pot. Iar pe voi, dragii mei cititori, va iubesc. Prajitura cu mac si pere la Crock pot

Chec Zebra

Print pagePDF pageEmail page

O  reteta din Tara Bucatelor
by Alice Ciobanu

Va marturisesc ca astazi as fi vrut sa postez o alta reteta, dar  m-am gandit ca fiind weekend  poate veti dori sa faceti ceva dulce pentru ai vostri prichindei. In reteta de azi este vorba despre acel Chec Zebra. Probabil ca ati  tot auzit denumirea asta mai peste tot prin blogosfera, probabil ca o stiti de la matusi, mame, bunici sau prietene din copilarie, probabil ca macar  cativa dintre voi aveti acasa, intr-un caiet cu pagini ingalbenite, cea mai cea straveche sau autentica reteta de Chec zebra. Sincer, cui ii pasa fratilor de “autenticitatea si unicitatea straveche” unei retete  pe care mai toata lumea o prepara in propria bucatarie din cateva ingrediente simple si despre care aproape nimeni nu poate afirma cu tarie ca e “chiar acea!” reteta. Sincer, cred ca e pur snobism culinar sa te apuci sa spui ca tu ai cea mai cea straveche si autentica reteta si ca nimeni, dar absolut nimeni nu are asa comoara. Adica, ma gandesc ca una e sa spui: bai am cea mai faina si mai tare reteta de oua prajite asa cum se face la noi in “regiune” si alta e sa zici ca tu ai inventat apa de la robinet sau batutul oualelor si nimeni altcineva nu.

Reteta asta de Chec zebra am gasit-o la Jamila si mi-a placut ca are in componenta putin ulei, iar ceea ce m-a dat pe spate a fost faptul ca l-am vazut ca pe un chec extrem de pufos, aerat si foarte usor. Si chiar asa a fost. Si suprema satisfactie a fost ca Miruna a mancat cu mare placere inca de la prima feliuta si a mancat cu aceeasi placere de fiecare data, ori de cate ori l-am copt. Deci, pentru asta iti multumesc Jamila.

Chec Zebra